Am construit șosele acolo unde am avut nevoie, fără să ținem cont că de multe ori am împărțit teritoriile animalelor cu șoselele respective, și le transformăm în adevărate pericole pentru fauna din ecosistemul care a fost fragmentat. Acest pericol este cu atât mai mare cu cât animăluțele cu pricina merg mai încet. Articolul de azi este dedicat unor animale care se deplasează încet și trec, de cele mai multe ori, neobservate: amfibienii.
La ce se referă cuvântul „amfibieni” și cine sunt aceștia?
Cuvântul Amphibia înseamnă două vieți și se referă la faptul că amfibienii trăiesc în două ecosisteme: cel acvatic și cel terestru. Aceasta reprezintă un grup biologic foarte vechi, apărut acum 370 de milioane de ani. Animalele care fac parte din acest grup sunt semi-terestre și pe parcursul dezvoltării lor există o fază acvatică în care aceștia respiră prin branhii, trecând printr-un proces de schimbare sau metamorfoză pentru a se adapta la procesul de a respira aer și a putea trăi și pe pământ. Acest proces prezintă forme și durate diferite, inclusiv există unii amfibieni care nu îl fac complet, însă este cea mai importantă caracteristică a lor. Amfibienii sunt reprezentați de broaște, tritoni, salamandre etc. În prezent, se cunosc circa 8445 specii de amfibieni, se descriu anual chiar și peste 100 de specii noi.
De ce sunt importanți amfibienii?
Amfibienii sunt un bio-indicator al ecosistemelor. Putem măsura buna stare a unui ecosistem după numărul de amfibieni prezenți. Importanța lor este foarte mare, datorită contribuției pe care o au aceștia în lanțul trofic. Pe de o parte, ei consumă un număr foarte mare de insecte, arahnide, reptile sau mamifere mici, pe de altă parte, aceștia reprezintă o resursă importantă de hrană pentru păsări, mamifere, pești etc. Prezența lor este absolut necesară pentru echilibrul ecosistemelor.
Care este starea populațiilor de amfibieni?
Din păcate, starea lor nu este nici de cum una bună. Peste 40% din speciile de amfibieni sunt în risc de dispariție. Distrugerea și fragmentarea habitatelor, contaminația, speciile invazive, exploatarea necorespunzătoare sau schimbările climatice sunt unele dintre motive care au decimat aceste vietăți și care pun în pericol supraviețuirea lor. Datorită naturii lor biologice și ecologice, aceste vietăți sunt necesare pentru bunăstarea umană, în sectoare importante, precum alimentația sau sănătatea, dar nefiind singurele.
Cu ce sunt de ajutor amfibienii?
Printre insectele consumate de către amfibieni, există unele care transmit boli și multe care sunt dăunătoare pentru agricultură. Amfibienii reușesc să creeze un echilibru în cadrul populațiilor de insecte, astfel încât să nu ajungă să devină prea periculoase pentru culturile noastre. De exemplu, o broască rugoasă (Bufo bufo) poate să mănânce 100 de insecte pe zi.
În ceea ce privește medicina, în amfibieni sunt prezente multe substanțe care se cercetează cu interes. Există deja multe antibiotice și analgezice care sunt folosite în tratamentul destinat oamenilor provenite din amfibieni. În pielea unor broaște s-au găsit analgezice de 200 de ori mai puternice decât morfina, compuși care ameliorează boala Alzheimer sau care sunt folosiți în tratamentul diabetului de tipul 2.
Unii amfibieni au capacitatea de a-și regenera extremitățile tăiate, ceea ce oferă material de studiu despre regenerarea țesuturilor.
Este suficient să menționăm și doar un singur aspect pentru a înțelege care este importanța lor: 10% din toate premiile Nobel din istorie au fost obținute pe baza lucrărilor cu amfibieni.
Amfibienii folosiți în cercetare în cadrul medicinii numără un total de 100 de specii. Așadar, toate speciile care există încă pe planetă reprezintă un potențial enorm (și) în acest domeniu. Din punct de vedere antropocentric, dispariția unei specii de amfibieni este echivalentă cu posibila pierdere a unei soluții la probleme prezente sau viitoare.
Din toate punctele de vedere avem nevoie de amfibieni! și îi pierdem! Ar trebui să facem orice pentru a evita să scadă și mai mult numărul populațiilor acestora.
În România, situația este gravă, chiar dacă nu catastrofală (încă), deoarece se mai păstrează anumite areale semisălbatice în care natura își poate urma cât de cât cursul, dar pierdem oricum biodiversitatea la o viteză foarte mare…