Dezvoltarea infrastructurii de transport este o necesitate pentru confortul omului. Extinderea rapidă a drumurilor la nivel național este promovată de o mulțime de factori care încurajează dezvoltarea socială și economică, printre care turismul, dezvoltarea comerțului regional, exploatarea unor resurse valoroase, precum lemn, minerale și terenuri arabile. Dar, odată cu extinderea drumurilor și, implicit, intensificarea traficului rutier crește și presiunea exercitată asupra mediului natural, cauzând o serie de daune cu efecte directe și indirecte inclusiv asupra omului. Prin urmare, este important și pentru noi, oamenii, nu doar pentru restul viețuitoarelor, să ne revizuim modul în care abordăm această problemă și să deprindem comportamente responsabile față de natură.
Știai că?
- În acest secol se preconizează o extindere semnificativă a drumurilor.
- La nivel global, în intervalul 2000-2010, lungimea rețelei rutiere a crescut cu aproximativ 12 milioane kilometri, iar totalul drumurilor asfaltate a crescut cu aproape 11 milioane kilometri.
- Până în anul 2050 se estimează o creștere cu 60 % a lungimii totale a drumurilor față de cea din 2010, fiind anticipate drumuri noi de cel puțin 25 milioane de kilometri.
- Nouă zecimi dintre drumurile care se preconizează a fi construite sunt prevăzute în țările aflate în curs de dezvoltare, țări care includ încă multe regiuni ce susțin biodiversitatea și servicii ecosistemice vitale.
Efecte asupra viețuitoarelor
Efectele asupra vieții sălbatice cauzate de prezența drumurilor, atât direct cât și indirect, sunt diverse și au fost discutate în ultimele decenii în numeroase lucrări științifice. În multe țări se încearcă o reducere a impactului acestora, iar acolo unde nu este posibilă (încă) modificarea sau construirea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu natura, se apelează la implicarea cetățenilor. Atât prin responsabilizarea șoferilor actuali sau a copiilor (șoferii de mâine), cât și prin implicarea directă a voluntarilor în acțiuni de ajutor în traversarea drumurilor pentru animalele aflate în migrație.
Este important să înțelegem cât de afectate sunt viețuitoarele din jur de prezența drumurilor, pentru a deveni conștienți de necesitatea reducerii impactului pe care îl avem asupra acestora.
Experiențele anterioare au arătat că pătrunderea drumurilor în arealele naturale sau delimitarea granițelor acestora sunt un factor principal care degradează mediul, determină fragmentarea și în timp chiar dispariția habitatelor viețuitoarelor.
Din cauza ratei mari de mortalitate determinată de prezența drumurilor și coliziunea cu autovehicule, populațiile de animale se reduc foarte mult, uneori chiar până la extincția locală sau regională.
Divizarea populațiilor în subunități mai mici din cauza schimbării suprafeței teritoriului conduce la vulnerabilizarea acestora, la apariția unor traume fizice și malformații, precum și la limitarea mișcării și a posibilității de fugă în cazul unui potențial pericol.
Starea fiziologică și comportamentul animalelor sunt alterate din cauza poluării fonice, luminoase și chimice. Habitatele periferice drumurilor sunt contaminate cu metale grele din anvelope, combustibili și ulei din motor, precum și cu alte reziduuri. Inclusiv sarea folosită la deszăpezirea drumurilor influențează negativ starea habitatelor.
Implicit, succesul reproductiv al indivizilor este afectat semnificativ de reducerea teritoriului, limitarea fondului genetic și de starea fizică individuală alterată.
În plus, drumurile devin coridoare care favorizează extinderea unor specii exotice, a căror prezență reprezintă un factor de stres pentru speciile native, atât prin competiție și prădătorism, cât și prin distribuirea unor noi patogeni în populațiile native.
Totodată, prezența drumurilor în ariile naturale crește gradul de utilizare a habitatelor din jur de către oameni pentru vânătoare, colectare și observarea (deseori agresivă) a faunei sălbatice, conducând uneori la supraexploatarea resurselor, precum și la apariția altor degradări ale mediului care au adesea impact ireversibil asupra ecosistemului.
Știai că?
- Specialiștii consideră că raza de acțiune a acestor efecte exercitate de existența drumurilor variază în jurul acestora de la 100 m până la 1 kilometru.
- Coliziunea fatală a animalelor cu autovehiculele reprezintă principala sursă de mortalitate a faunei cauzată direct de om, cu impact semnificativ asupra nivelului populațiilor.
- Efectele asupra densității populațiilor de animale pot rămâne netectate decenii după finalizarea lucrărilor de construcție a unei șosele. Detecția târzie face ca impactul să fie unul ireversibil.
- Densitatea și abundența speciilor descresc pe măsură ce crește densitatea șoselelor.
- Nivelul mortalității rutiere a faunei este influențat semnificativ de caracteristicile drumurilor: dimensiunea, vechimea, accesibilitatea și densitatea drumurilor.
Ce animale sunt afectate?
Toate animalele care trăiesc în preajma drumurilor sunt afectate mai mult sau mai puțin de prezența drumurilor, iar tiparul lor de deplasare influențează foarte mult șansa acestora de a fi victimele traficului rutier. Chiar și păsările ajung deseori victimele traficului rutier, chiar dacă au posibilitatea de a zbura. Păsările folosesc drumurile și marginea lor pentru diferite activități, cum ar fi vânătoarea sau activități de cuibărit și reproducere. Uneori, se opresc pe carosabil sau la marginea lui, pentru a vâna insecte, amfibieni, reptile sau micromamifere. Păsările necrofage sau cele omnivore oportuniste și chiar răpitoarele nocturne (bufnițele) sunt predispuse la a deveni victimele traficului rutier, fiind atrase de cadavrele de pe drum, care reprezintă o sursă de proteine ușor de obținut.
Unele animale, cum sunt amfibienii, chiar folosesc drumurile ca rută de migrație între habitate diferite pentru refugii, hrănire, iernare și reproducere. De ce fac asta? Pe lângă faptul că deseori drumurile separă habitatele, fiind astfel nevoiți să traverseze, drumurile oferă și o cale de acces mai ușoară spre habitate, fiind lipsită de obstacole. Totodată, drumul menține o temperatură mai ridicată față de terenul din jur, de ajutor unor animale cu sânge rece. Astfel, pentru că au un ciclu de viață complex, depinzând de habitate diferite pentru completarea ciclului de viață, amfibienii sunt grupul cu cea mai mare rată de mortalitate rutieră, reprezentând între 60 și 90 % dintre cazurile de vertebrate semnalate în studii.
Știai că?
- Pe lângă caracteristicile drumului, șansa animalelor de a supraviețui traversării carosabilului depinde și de comportamentul șoferului.
- Pentru a studia comportamentul șoferului, cercetătorii au folosit mulaje de animale realiste amplasate pe carosabil. Astfel, au ilustrat în mai multe cazuri lovirea intenționată a animalelor (în special a șerpilor, dar și a țestoaselor), chiar și când acestea nu erau pe sensul de mers al șoferului.
- Rata mortalității rutiere a faunei este influențată și de comportamentul animalelor, gradul de sensibilitate a speciilor la efectele drumului, precum și compoziția peisajului. Acesta din urmă, este probabil cel mai important factor de care depinde severitatea impactului rutier asupra biodiversității, deoarece influențează rata și localizarea cazurilor de coliziune, prezența sau absența speciilor, precum și diversitatea și intensitatea efectelor indirecte.
- Distribuția mortalității rutiere nu este haotică, ci în cele mai multe cazuri prezintă un tipar, deoarece animalele în general și amfibienii în mod particular, traversează în mod frecvent folosind aceeași rută.
Surse: 1. Dulac, J., (2013), Global Land Transport Infrastructure Requirements: Estimating Road and Railway Infrastructure Capacity and Costs to 2050. Agenția Internațională pentru Energie – http://webstore.iea.org
2. Andrews, K.M., Gibbons J.W., Jochimsen D. M., (2006), Literature Synthesis of the Effects of Roads and Vehicles on Amphibians and Reptiles, Federal Highway Administration (FHWA), U.S. Department of Transportation, Report No. FHWA-HEP-08-005, Washington, 151 p.
3. Laurance, W.F., Clements, G.R., Sloan, S., O’connell, C.S., Mueller, N.D., Goosem, M., Venter O., Edwards D.P., Phalan B., Balmford A.,Van Der Ree, R., Arrea I.B., (2014) – A global strategy for road building, Nature, 513(7517): 229-232.