Copiii de la Școala Gimnazială nr.1 Nucet, împreună cu reprezentanții Asociației Encare Environmental Care Resources, au finalizat plantarea răsadurilor în Grădina Pedagogică Permaculturală Nucet.
Copiii au făcut răsadurile în alveole ecologice pe care le-au dus acasă pentru a le urmări cum cresc. O parte din ele le-au plantat în grădinile lor de acasă, iar celelalte în grădina de la școală.
Semințele puse în pământ de copii au răsărit și ele. Așteptăm să vedem cum se dezvoltă.
S-ar putea să observăm afide pe ardei sau pe castraveți. Vestea bună e că s-ar putea să apară buburuze și sirfide care se hrănesc cu afide. E o ocazie pentru copii să observe legătura dintre vietățile din natură.
Știi ce este o grădină ecologică și care sunt principiile care o definesc? Știi cum poate ea să-i ajute pe copii să înțeleagă legătura dintre toate elementele vii din natură? Citește acest articol și vei afla ce activități putem desfășura alături de copii în grădină pentru ca ei să înțeleagă aceste conexiuni!
Ce este o grădină ecologică?
Grădina ecologică este grădina de legume în care se aplică principiile permaculturii. Cum facem asta? Avem grijă de sol, mai precis de vietățile din sol, cum ar fi râmele și microorganismele. În agricultura biologică nu este hrănită planta, ci viața din sol.
Din sol vor răsări fie plante frumoase, roditoare, fie unele pipernicite, ce nu vor rezista la atacurile bolilor și dăunătorilor. Fiindcă nu peste tot solul este fertil, trebuie ajutat. Sunt mai multe soluții pentru a face asta: mulcirea (acoperirea solului cu frunze și paie), utilizarea compostului, cultura plantelor care introduc azotul în sol (cum ar fi mazărea și lucerna), rotația culturilor, utilizarea maceratelor din plante ca fertilizanți. Maceratele și infuziile din plante sunt folosite și pentru a preveni sau combate bolile.
Ce legături există între toate elementele vii din natură?
Toate elementele vii din natură sunt interconectate și interdependente într-o rețea complexă de relații și interacțiuni. Iată câteva dintre legăturile importante:
Lanțul trofic: Organismele sunt interconectate prin lanțuri trofice, în care energia și substanțele nutritive sunt transferate de la un nivel trofic la altul.
Ciclurile biogeochimice: Elementele chimice, cum ar fi carbonul, azotul, fosforul și apa, sunt reciclate în mod constant între organismele vii și mediul lor înconjurător.
Simbioza și mutualismul: Multe organisme cooperează și își oferă reciproc beneficii în relații simbiotice sau mutualiste.
Competiția: Organismele concurează pentru resurse limitate, cum ar fi hrană, spațiu și parteneri de reproducere.
Impactul uman: Activitățile umane au, de asemenea, un impact semnificativ asupra legăturilor din natură, prin schimbări ale habitatelor, poluare, introducerea speciilor străine și alte perturbări ale ecosistemelor.
Activități pe care le putem desfășura împreună cu copiii în grădină pentru a observa legăturile existente între elementele vii din natură
- Vom acoperi cu un strat de paie pământul din jurul răsadurilor plantate. Vom observa, după o perioadă de timp, că pământul de sub paie este afânat și umed. Copiii vor afla că râmele sunt cele care au săpat tuneluri pentru a ajunge la hrana lor care este materia organică moartă (paiele, în acest caz). Pe lângă râme, mai sunt în sol, acarieni, viermi, nematozi etc. Ei amestecă solul și îl afânează. Copiii îi vor putea observa “la lucru” atunci când plantează răsadurile. Vor vedea că buruienile nu au mai răsărit acolo unde stratul a fost mulcit cu un strat gros de paie.
- Plasarea câtorva buturugi pe pământ le va da copiilor posibilitatea să descopere, după un timp, activitatea crustaceelor Porcellio care consumă lemnul și frunzele moarte, ajutând la descompunerea lor. S-ar putea să crească chiar niște ciuperci saprofite pe buturugi (cum ar fi Pleurotus sp. sau Trametes versicolor). Este o ocazie bună de a le explica copiilor rolul acestor ciuperci de a descompune materialul lemnos. Vor vedea cum pământul de sub buturugi e negru, plin de humus. Vor descoperi, bineînțeles, și râme dedesubt.
- Plantele companion nu pot lipsi dintr-o grădină ecologică. Copiii vor vedea cum anumite asocieri de plante sunt benefice (asocieri favorabile), în timp ce alte asocieri sunt nefavorabile și trebuie evitate. Plantele companion stau la baza metodelor ecologice de cultivare a legumelor. Aceste metode presupun învecinarea a două sau mai multe tipuri de plante, cu scopul de a-și favoriza una alteia dezvoltarea. De exemplu, fasolea fixează azotul în sol, de acesta beneficiind porumbul. Tot prin învecinarea plantelor ținem sub control dăunătorii, prin mirosurile degajate de plantele aromatice (menta, levănțica, rozmarinul), dar și de usturoi, gălbenele, crăițe. Putem insera printre legume câteva plante ornamentale cu care sunt compatibile. Florile acestora vor atrage polenizatorii (albinele, fluturii). Un exemplu de plante și companionii lor: ardei gras cultivat alături de: oregano, pătrunjel, praz, busuioc, leuștean, morcovi, roșii, ceapă, vinete, mușcate, petunii.
- Rotația culturilor este importantă pentru a beneficia de faptul că plantele au nevoi nutriționale diferite. De exemplu, fasolea își ia azotul de care are nevoie printr-o asociere cu bacterii din genul Rhizobium, care sunt bacterii fixatoare de azot. Atunci când recoltăm fasolea, vom lăsa rădăcinile în pământ. Azotul va rămâne în sol și de el poate beneficia o cultură ce are nevoie de el, cum ar fi roșiile, ardeii sau cartofii. Copiii pot vedea diferența pe două loturi diferite: pe unul se cultivă cartofi după cartofi, iar pe altul cartofi după fasole.
- Grămada sau lada de compost este nelipsită în grădina ecologică pedagogică. Copiii vor afla cum compostarea este o formă naturală de reciclare, un proces natural prin intermediul căruia microorganismele (bacteriile, ciupercile microscopice) și nevertebratele (insecte, viermi) descompun materia organică prin digestie aerobă, transformând-o în îngrășământ organic. Buruienile plivite de copii din stratul de legume vor fi și ele puse la compostare. Aflând că ele au absorbit nutrienți din sol, copiii înțeleg că, prin compostare, aceștia se reîntorc în sol.
- Îngrășămintele verzi sunt foarte importante în grădina ecologică. Copiii vor avea ocazia să observe că, acolo unde cultivăm grâu, facelia, muștar sau trifoi, de exemplu, buruienile nu mai pot răsări (doar pe ici-colo mai răzbate câte una). Vor afla că grâul, fiind cosit, devine hrană pentru râme și microorganisme. Pe locurile unde a fost desființată cultura de grâu, rădăcinile grâului putrezesc și sunt consumate de râme, lăsând în locul lor tuburi capilare, structura pământului îmbunătățindu-se astfel.
- Buruienile răsărite sunt un indicator al compoziției și acidității solului. Dacă în grădină predomină, de exemplu, măcrișul iepurelui sau romaniță de câmp, aceasta înseamnă că aciditatea solului este crescută. Solul alcalin este preferat de salvie de câmp, sorbestrea de salată, coada iepurelui. Alte plante ne arată dacă solul e bogat sau sărac în azot, dacă e uscat sau umed.
- Maceratele din plante, cu care udăm solul unde cresc legumele noastre, nu au efect imediat. Totuși, copiii pot să-și dea seama, că o roșie sau un ardei devin mai viguroase și mai rezistente la boli atunci când sunt udate cu macerat de urzică sau de coada-calului (diluat în apă). Putem avea plante martor, ce nu vor fi udate cu macerate, pentru a observa diferențele în dezvoltarea plantelor.
- Putem amenaja, împreună cu copiii, un hotel pentru insecte pentru a le avea mereu în grădina noastră.
- Pentru a atrage în grădină păsările insectivore și omnivore cum sunt măcăleandrul, mierla, vrabia de casă, putem amplasa căsuțe. Ariciul este cel mai important animal pentru o grădină întrucât mănâncă melci și limacși. De aceea, îi vom face și lui un cuib. Amfibienii sunt și ei foarte importanți; aceștia consumă o cantitate enormă de insecte. O baltă de doar 2-3 metri este suficientă pentru a-i atrage în grădină.
- Putem construi o ghildă după modelul lui Robert Hart, cu toate cele 7 etaje: pom fructifer de talie mare, viță sau plantă cățărătoare pe acest pom, pom fructifer de talie mică, arbuști fructiferi, rădăcinoase, plante acoperitoare de sol, plante erbacee (legume, plante aromatice, plante producătoare de mulci, plante care îmbunătățesc structura solului). Copiii vor vedea, în timp, efectele benefice ale acestei asocieri, vor observa că pomii vor fi roditori, fără să necesite săpare sau fertilizare excesivă și nu se vor îmbolnăvi. Se poate adăuga un al optulea etaj în ghildă, al ciupercilor. Pe paiele amestecate cu tocătură, ce sunt folosite ca mulci în straturile cu legume, pot fi cultivate ciuperci cum e Stropharia rugosaoannulata. Aceasta, pe lângă faptul că ne hrănește, are și rolul de a menține umiditatea din sol, nu lasă ierburile să crească și ucide nematozii din sol.
Descoperind toate aceste elemente ale unei grădini ecologice și conexiunile care se creează între ele, copiii vor vedea grădina ca pe un ecosistem.
Proiectul Grădina Pedagogică Permaculturală Nucet este implementat de Asociația Encare Environmental Care Resources.
Partenerul său este Școala Gimnazială nr.1 Nucet, a cărei structură este următoarea: Școala Gimnazială Nr.1 Nucet (nivel gimnazial și primar), Grădinița cu Program Prelungit Nr.1 Nucet (nivel preșcolar), Creșa Nr.1 Nucet (nivel antepreșcolar).
Proiect finanțat de MOL România și Fundația pentru Parteneriat.
Conținutul acestui material nu exprimă neapărat opinia finanțatorilor. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Asociația EnCaRe Environmental Care Resources.